Nu am mai scris de mult, si nu stiu de ce dar tot timpu asa imi imaginam ca va incepe un post ratacit in timp. Da, se pare ca inceputul facultatii isi spune cuvantul si ca ma pierd in viata de zi cu zi si in nimicurile ce vin.
De multe ori m-am tot pornit sa scriu da mi se parea ca nu am nimic sa spun. Nu cred ca de data asta e altfel...poate de aceea e si titlu "cu nasu in cuvinte" pentru ca astea sunt niste cuvinte ce poate nu o sa aiba mare insemnatate pentru altii, poate numai pentru mine.
Oricum nu conteaza, nu ma intereseaza aceste aspecte. Vroiam doar sa scriu, sa astern cuvintele pe hartie (ce prozaic, mai ales ca hartia e una electronica si nici macar stilou nu mai am) sa le scot din mine, sa le gandesc , sa le rostesc in gand si sa scap de ele. Rasuflu usurata cu fiecare litera pe care o scriu, cu fiecare tasta apasata (ca sa dam cezarului ce e al cezarului).
Ascult Jamiroquai-Seven days is sunny June si ma transpun in vara, in partea a anului care imi place (nu acelasi lucru l-as fi zis asta vara cand mureau de cald dar dat fiind faptul ca acuma mor de frig....) si imi zboara mintea. De revelion ma duc la Viena, uite cum am ajuns si aici.Nu stiu cum o sa iasa dar ar trebui sa ma invat minte sa nu imi fac planuri. As fi vrut Paris dat fiind faptul ca e orasul meu de suflet si uneori ma pasioneaza asa de tare toate chestiile mici din el pe care poate altii nu le observa, dar nu s-a putut. Nu-i nimic, ma duc in februarie, si numai daca ma plimb pe strazi o zi intreaga is fericita.
Povesteam cu colega mea de apartament ca ea are tot felul de planuri de plecat in Cuba sau Chile si tocmai a venit la shuffle piesa Gabrielle-Dreams (can come true).Si nu se stie daca o sa aiba bani sa o faca, sau daca se va inampla in 2, 5 sau 10 ani, dar numai gandul ca exista o sansa sa se faca face multe.
Idei disparate, amalgam de cuvinte, cuvinte si cuvinte...poveste pentru mine cuvinte pentru altii...intr-un cuvant eu, sau cel putin partea asta de mine.
De multe ori m-am tot pornit sa scriu da mi se parea ca nu am nimic sa spun. Nu cred ca de data asta e altfel...poate de aceea e si titlu "cu nasu in cuvinte" pentru ca astea sunt niste cuvinte ce poate nu o sa aiba mare insemnatate pentru altii, poate numai pentru mine.
Oricum nu conteaza, nu ma intereseaza aceste aspecte. Vroiam doar sa scriu, sa astern cuvintele pe hartie (ce prozaic, mai ales ca hartia e una electronica si nici macar stilou nu mai am) sa le scot din mine, sa le gandesc , sa le rostesc in gand si sa scap de ele. Rasuflu usurata cu fiecare litera pe care o scriu, cu fiecare tasta apasata (ca sa dam cezarului ce e al cezarului).
Ascult Jamiroquai-Seven days is sunny June si ma transpun in vara, in partea a anului care imi place (nu acelasi lucru l-as fi zis asta vara cand mureau de cald dar dat fiind faptul ca acuma mor de frig....) si imi zboara mintea. De revelion ma duc la Viena, uite cum am ajuns si aici.Nu stiu cum o sa iasa dar ar trebui sa ma invat minte sa nu imi fac planuri. As fi vrut Paris dat fiind faptul ca e orasul meu de suflet si uneori ma pasioneaza asa de tare toate chestiile mici din el pe care poate altii nu le observa, dar nu s-a putut. Nu-i nimic, ma duc in februarie, si numai daca ma plimb pe strazi o zi intreaga is fericita.
Povesteam cu colega mea de apartament ca ea are tot felul de planuri de plecat in Cuba sau Chile si tocmai a venit la shuffle piesa Gabrielle-Dreams (can come true).Si nu se stie daca o sa aiba bani sa o faca, sau daca se va inampla in 2, 5 sau 10 ani, dar numai gandul ca exista o sansa sa se faca face multe.
Idei disparate, amalgam de cuvinte, cuvinte si cuvinte...poveste pentru mine cuvinte pentru altii...intr-un cuvant eu, sau cel putin partea asta de mine.
